Moştenirea genetică are o contribuţie de circa 20% în apariţia celor mai multe tipuri de cancer. Restul îmbolnăvirilor se datorează expunerii la radiaţii şi la poluanţi, consumului alimentelor cu aditivi ori contaminate cu substanţe conţinute de ambalajele din plastic, utilizării cosmeticelor cu ingrediente chimice dăunătoare. Decisiv în declanşarea acestor boli este deci stilul nostru de viaţă şi mediul în care trăim.
Radiaţiile ultraviolete
Razele ultraviolete ale soarelui pot deveni factori declanşatori ai cancerului, deoarece pot altera codul genetic. Cele mai expuse persoane sunt cele cu aluniţe, persoanele cu tenul alb şi cele cu părul roşcat. Statistic, jumătate din cazurile de melanom sunt produse de expunerea necontrolată la soare. De doi ani, pe lista factorilor dovediţi a fi cancerigeni a fost inclus şi solarul.
Electrocasnicele
Orice tip de dispozitiv electric emite unde electromagnetice cu potenţial cancerigen atunci când se află în priză. De altfel, OMS încadrează câmpul electromagnetic în categoria 2B, cea a factorilor posibil cancerigeni (există puţine studii care să confirme efectul cancerigen). Este vorba despre aparate precum cuptorul cu microunde, radioul, televizorul sau laptopul. Orice persoană este expusă într-o mai mică sau mai mare măsură acţiunii acestui câmp de radiofrecvenţă, riscul crescând pe măsură ce expunerea se face mai des.
„Câmpul electromagnetic poate interfera cu procesul de diviziune celulară, afectând transcripţia ADN-ului şi crescând riscul apariţiei unor defecte genetice", spune Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila" din Bucureşti.
Fumatul şi alcoolul
Potrivit specialiştilor, nicotina, drogul care ţine fumătorul dependent, este substanţa cel mai puţin cancerigenă dintre cele care se găsesc în fumul de ţigară. „În ţigări se găsesc 64 de substanţe (precum benzen, formaldehidă, cianuri, DDT, poloniu sau cadmiu) care permit generarea de mutaţii la nivel celular, ce favorizează apariţia tumorilor la nivelul plămânului", spune prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Consumul excesiv de alcool poate duce în timp la apariţia cirozei hepatice, a cancerului pancreatic, dar şi a celui oral, mai ales dacă abuzul de alcool este asociat cu fumatul.
Riscul pentru copii
Cancerele care apar la copii sunt considerate, în mare parte, de origine genetică. Dar există şi cercetări care susţin că unele tipuri de cancer la copii pot fi prevenite prin măsuri care ţin de stilul de viaţă. Este vorba, în primul rând, de limitarea expunerii gravidelor la factorii oncogeni cunoscuţi. Infecţiile gravidei şi cele fetale, medicamentele luate în timpul sarcinii, expunerea la substanţe toxice cum sunt pesticidele, solvenţii şi chimicalele folosite pentru curăţenia în casă, precum şi obiceiurile nocive ale mamei (consumul de alcool, fumatul şi alimentaţia nesănătoasă) sunt factori care pot creşte riscul de cancer al copiilor şi, implicit, al viitorilor adulţi.
